joi, 23 august 2007

Ascultarea si închinarea - 3

Aş vrea să ne apropiem de textul Scripturii din Evrei 12:28-29
"Fiindcă am primit dar o împărăţie, care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţumitori, şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică; fiindcă Dumnezeul nostru este "un foc mistuitor".
Când uităm adevărata natură a lui Dumnezeu, se denaturează închinarea noastră. Atenţie dragilor, voi toţi care vă închinaţi înaintea lui Dumnezeu! "Dumnezeul nostru ESTE "un foc mistuitor". Nu spune Biblia că a fost şi că acum El este doar un prieten îngăduitor şi gata să treacă cu vederea păcatul! NUUUUUU! El este "un foc mistuitor". Asta nu înseamnă că noi nu mai avem voie să râdem sau să ne bucurăm. Credincioşii ar trebui să aibe cel mai sănătos simţ al umorului de pe planetă. Credincioşii trebuie să se bucure de tot ce Dumnezeu le-a dat. Dar, credincioşii nu trebuie să uite că Dumnezeul lor este un foc mistuitor şi că închinarea autentică înaintea Lui este doar atunci când este făcută cu reverenţă şi admiraţie sfântă. Îmi doresc o închinare plăcută în biserica din care fac parte. Şi asta se va întâmpla doar atunci când îl înţelegem pe Dumnezeu. Dacă avem o concepţie biblică despre Dumnezeu, închinarea noastră va fi plină de admiraţie, laudă, adorare, uimire şi recunoştinţă. Să ne ajute Dumnezeu!

miercuri, 22 august 2007

Ascultarea şi Închinarea -2

Al doilea munte este Calvarul. Acolo vedem dragostea lui Dumnezeu. Fiul lui Dumnezeu devine păcat pentru noi ( 2 Cor.5:21; Gal.3:10,11 ). Acolo pe Golgota, Fiul lui Dumnezeu moare pentru a oferii iertare şi salavre tuturor care cred în lucrarea lui de ispăşire. Golgota reprezintă pe Dumnezeu. Sinai şi Golgota nu pot fi separaţi. Dumnezeu este un Dumnezeu al celor doi munţi. Amândoi trebuie păstraţi în echilibru în sufletele noastre. Dumnezeu un foc mistuitor şi Dumnezeu o dragoste mistuitoare. Atunci când ne postăm între cei doi munţi, se schimbă ceva în noi! Ce se schimbă? Se naşte ascultarea de Dumnezeu care este "ca un foc mistuitor" şi Se naşte închinarea înaintea Dumnezeului care m-a iubit aşa de mult! Ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu. Citeşte Evrei 12:25-27 La Sinai, Dumnezeu vorbea şi oamenii tremurau de frică. la Sinai....nimeni nu dormea în biserică. Şi nici nu se plictiseau. Dar vine o scenă muuuuult mai înfricoşătoare. "Voi mai clătina încă odată nu numai pământul, ci şi cerul". Tot universul va fi zguduit de vocea şi cuvântul lui Dumnezeu. De ce va zgudui tot universul? Ca să rămână lucrurile care nu se clatină ( v.27 ). Ce va fi fără păcat, va rămâne. Copii lui Dumnezeu vor rămâne. Nu vrei ca în momentul acela să rămâi în picioare? Dacă da, ascultă de Cuvântul lui Dumnezeu. "Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbeşte"! (v.25 ) Ai fost cumva ignorant la Cuvântul Lui? Ai refuzat să îL asculţi? E o nebunie! Cuvântul Lui va dăinui!

marți, 21 august 2007

Ascultarea şi închinarea

În timpul celui de al II-lea secol un eretic pe numele lui de Marcion a devenit din ce în ce mai agresiv în Asia Mică. Deşi a fost imediat excomunicat, învăţătura sa distructivă a făcut ravagii mai bine de două secole. Marcion credea într-o totală incompatibilitate între Dumnezeul Vechiului Testament şi Dumnezeul Noului Testament. El credea că Dumnezeu Creator al Vechiului Testament nu are nici o legătură cu Dumnezeul Noului Testament, Tatăl Domnului Isus. Marcion a mers chiar şi mai departe alcătuind un nou canon pentru "ucenicii" lui. Acest canon nu conţinea nici o carte din Vechiul Testament şi doar evanghelia după Luca şi 10 epistole pauline fără cele pastorale. Din fericire, învăţătura lui nu a rămas fără replică. Aceasta a venit prin lucrarea foarte puternică a lui Tertulian, intitulată "Împotriva lui Marcion". Învăţătura lui Marcion nu a dispărut însă. Aceasta a fost reactivată în sec.IX de către Friedrich Schleirmacher, care este considerat tatăl liberalismului. El credea că Vechiul Testament trebuie să fie doar un appendix pentru cei interesaţi de istorie. Teologia liberală a încercat să separe ce numeau ei "un Dumnezeu primitiv" al Vechiului Testament de Dumnezeul "civilizat" al Noului Testament. De ce am adus vorba despre Marcion? Pentru că învăţătura lui este activă şi astăzi. Marcionismul este prezent şi în biserica noastră. Ucenici au lui Marcion găseşti prin toate bisericile evanghlelice. Este adevărat că Noul Testament ne oferă o revelaţie mai completă a lui Dumnezeu decât Vechiul Testament, pentru că Noul Testament ne vorbeşte despre Domnul Isus. Este adevărat că noi nu mai trăim legaţi de legile ceremoniale ale Vechiului Testament. Dar cu toate acestea, Dumnezeu căruia ne închinăm "...este aceelaşi ieri şi azi şi în veci." ( Ev.13:8 ) Din păcate unii creştini astăzi sunt atât de analfabeţi în ce priveşte Scriptura, încât au o idee foarte sentimentală despre Dumnezeu. Şi asta, datorită lipsei de înţelegere Vechiului Testament. Ei îl tratează pe Dumnezeu ca şi când ar fi un mic dumnezeu care a murit pentru ca să le împlinească nevoile pshihologice. În consecinţă, avem creştini care "îl cunosc pe Isus" dar "nu îl cunosc pe Dumnezeu". Ca să avem o înţelegere corectă a lui Dumnezeu şi apoi o închinare corectă înaintea Lui trebuie să păstrăm cele două paradigme în echilibru: 1. Vechiul Legământ de la Sinai 2. Noul Legământ de la Golgota Iată ce aflăm despre Dumnezeu la muntele Sinai: "Înfăţişarea slavei Domnului era ca un foc mistuitor pe vârful muntelui, înaintea copiilor lui Israel." ( Ex.24:17 ) Dumnezeu este "ca un foc mistuitor". Imaginează-ţi scena. Foc. Fum. Tunete puternice. Fulgere. Cutrem de pământ. Şi asta de fiecare dată când vocea lui Dumnezeu rostea cuvintele celor zece porunci. Scena ne comunică adevărul că Dumnezeu este transcendent. El este perfect, bun şi sfânt. În mânia Lui El judecă. Păcătoşii sunt speriaţi de prezenţa Lui. Fiecare credincios trebuie să prindă această viziune a lui Dumnezeu. El este un foc mistuitor. Cât de mult avem nevoie de această realizare în bisericile noastre, acolo unde închinarea este făcută cu atâta nepăsare şi uşurinţă. Auzim uneori îndemnul unorari care mestecă gumă şi tocmai ce s-au "distrat" cu lucrurile lumii: "hai să ne şi închinăm!" Ooooooo! Eu nu m-aş grăbi! Atenţie! Cu mare grijă! Dumnezeul înaintea căruia ai de gând să te închini.......ESTE CA UN FOC MISTUITOR! Doamne, ai milă de noi!