Adevăruzl este viu şi lucrător

Adevărul este raţional dar asta nu înseamnă că el este pasiv şi sec. Adevărul, Cuvântul lui Dumnezeu este "viu şi lucrător". Nu ne influenţează doar mintea. El atinge întreaga fiinţă: minte, sentiment şi voinţă. Da, atinge şi sentimentul. Uneori sunt acuzat că nu las Duhul Sfânt să lucreze în biserică pentru că tot pomenesc de Cuvânt, Sfântă Scriptură, doctrină curată, împărţirea dreaptă a Cuvântului. Săracul Duh Sfânt! Când să prindă şi el un pic de demaraj...hop şi noi cu Biblia! Din nou trebuie să spunem că trăim vremea când biserica Domnului este atacată în mod agresiv de mentalitatea "creştină" de consum. Consumatorul este şeful sau "clientul stăpânul nostru". Nu de mult am stat de vorbă cu un frate căruia într-un mod pastoral i s-a spus că este în pericol atunci când frecventează anumite conferinţe în care nu se oferă o învăţătură biblică ( ca de exemplu: vorbirea în limbi, minuni pe bandă rulantă, profeţiile, izgonirea şi legarea demonilor, etc ). Răspunsul fratelui a fost: "Staţi liniştiţi.... Asta e încredinţarea mea.... O să mă retrag ca să nu supăr." Cu alte cuvinte: staţi liniştiţi că nu mai cumpăr de la magazinul vostru. Am găsit un alt aprozar care mi se potriveşte mai bine. Deci, fiecare cu buticul lui. Mentalitate de consum creştină. Adică, preferinţa are cea mai mare autoritate. Fiecare cu încredinţarea lui. Fiecare cumpără de pe raftul lui. Totul se învârte în jurul nostru şi a ceea ce vrem noi. Am observat în discursul fratelui câteva atitudini care reflectă mentalitatea de consum: - Egoism. Mult "eu", "mie", şi puţin "EL", "LUI". Aprobarea divină este înlocuită cu preferinţa sau încredinţarea personală. - Nevoia de senzaţii şi experienţe noi. Umblarea după ceva ce nu se poate explica dar ne place. Am fost întrebat cum aş explica căderea într-o stare mai deosebită venită în urma unui timp petrecut în părtăşie cu Domnul. Ce nu am înţeles din întrebare este ce înseamă "stare mai deosebită"? - Izolarea. Nu mai place Trupul lui Cristos. Este prea mare. Sunt prea mulţi. Este prea costisitor să stai şi să lucrezi la zidirea acestui Trup. Mai bine mă retrag împreună cu cei care au aceleaşi "încredinţări". Asta conduce sigur la individualism. Mentalitatea slujirii este opusă mentalităţii de consum. - Mândrie. "Ştiu frate! Ştiu! Ştiu şi asta foarte bine! Credeţi că de ieri sunt eu pocăit? Ştiu foarte bine!" Da, se ştie mult, dar .... e greu de tot să se spună: "Nu am ştiut asta! Am fost păcălit! Nu am citit în Biblie despre asta şi am crezut fără să studiez!" Care este soluţia acestei mentalităţi de consum? - EXAMINAREA ÎNVĂŢĂTURII PE CARE MĂ SPRIJIN. 2 Cor.13:5 - "Pe voi înşivă încercaţi-vă dacă sunteţi în credinţă. Pe voi înşivă încercaţi-vă" - ELIMINAREA EGOISMULUI. - O VIAŢĂ DE ÎNCHINARE AUTENTICĂ. Atenţie, am spus o VIAŢĂ, nu doar o duminică. Kurt Gebhards spunea: " Otrava mândriei, cuplată cu o concepţie poericulos de inadecvată despre Dumnezeu şi despre Biserica Sa, face cu ochiul credincioşilor zilelor noastre ca să-şi promoveze propria valoare de sine. Rezultatul este o biserică plină de creştini egoişti, pragmatici şi individualişti care sunt mai interesaţi să se servească pe sine decât să-L servească pe Dumnezeu."